- populatie
- население; жители
* * *сущ.1) общ. население, жители2) биол. популяция
Dutch-russian dictionary. 2013.
populatie
Смотреть что такое "populatie" в других словарях:
populaţie — POPULÁŢIE, populaţii, s.f. 1. Totalitatea locuitorilor unei ţări, ai unei regiuni, ai unui oraş etc., poporaţie, poporime. ♦ Totalitatea indivizilor animali sau vegetali (din aceeaşi specie) răspândiţi pe un anumit teritoriu. 2. (În sintagma)… … Dicționar Român
populáţie — s. f. (sil. ţi e), art. populáţia (sil. ţi a), g. d. art. populáţiei; pl. populáţii, art. populáţiile (sil. ţi i ) … Romanian orthography
parţi — (populaţie iranianã) s. m. pl … Romanian orthography
suprapopulaţie — SUPRAPOPULÁŢIE, suprapopulaţii, s.f. Mare concentrare de populaţie într un oraş, într o ţară etc. ♦ (biol.) Stare a unui mediu unde populaţiile de microorganisme, de plante şi de animale depăşesc posibilităţile de vieţuire. – Supra + populaţie… … Dicționar Român
australoid — AUSTRALOÍD, Ă, australoizi, de, s.m. şi f., adj. 1. s.m. şi f. (La pl.) Populaţie negroidă din Australia şi Oceania; (şi la sg.) persoană din această populaţie. 2. adj. Care aparţine australoizilor (1), privitor la australoizi. [pr.: a us ] – Din … Dicționar Român
enclavă — ENCLÁVĂ, enclave, s.f. 1. Fragmente de roci înglobate în masa rocilor eruptive. 2. Grup de populaţie străină izolată în mijlocul populaţiei indigene. – Din fr. enclave. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98 enclávă s. f., g. d. art.… … Dicționar Român
alogen — ALOGÉN, Ă, alogeni, e, adj. Care se deosebeşte prin natură şi origine de mediul în care se află; alogenetic. ♦ (Despre populaţii) De origine străină, venit din altă parte. – Din fr. allogène. Trimis de ana zecheru, 06.01.2003. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
bantu — BANTÚ s.m. invar., adj. invar. 1. s.m. invar. Populaţie africană negroidă, de o mare diversitate antropologică din Africa Ecuatorială şi Meridională. 2. adj. invar. Referitor la bantu (1) sau la limbile vorbite de această populaţie. [acc. şi:… … Dicționar Român
deşert — DEŞÉRT, ÁRTĂ, (1) deşerţi, arte, adj., (II) deşerturi, s.n. I. adj. 1. Care nu conţine nimic în interior; gol. 2. (Despre terenuri, ţări, regiuni) Lipsit de vietăţi şi de vegetaţie; pustiu. ♦ Nelocuit, nepopulat. 3. fig. Lipsit de temei; amăgitor … Dicționar Român
panmixie — PANMIXÍE, panmixii, s.f. (biol.) Încrucişare întâmplătoare din punct de vedere genetic între doi indivizi de sex opus. – Din engl. panmixia. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98 panmixíe s. f., pl. panmixíi Trimis de siveco, 10.08.2004 … Dicționar Român
plebe — PLÉBE s.f. 1. (În Roma antică) Categorie socială de oameni liberi fără o activitate permanentă, care trăiau din câştiguri întâmplătoare şi din distribuţii făcute de stat. 2. (În evul mediu) Pătura cea mai săracă a populaţiei orăşeneşti din apusul … Dicționar Român
